HISTOPATOLOGIE MEDICO-LEGALA
Investigaţii:
- examen histopatologic la parafină pentru piese necroptice.
1. FIXAREA FRAGMENTELOR DE ORGANE RECOLTATE LA NECROPSIE
Fixarea este operaţia care urmăreşte oprirea procesului de descompunere a ţesuturilor după scoaterea lor din organism, păstrând forma celulelor şi structura lor din timpul vieţii. Pentru aceasta, se folosesc de cele mai multe ori soluţii cu proprietăţi speciale numite substanţe fixatoare. Reguli de fixare: Fragmentele de ţesuturi şi organe trebuie fixate cât mai repede după recoltare pentru a evita uscarea si degradarea lor. Fixarea trebuie să se facă în recipiente suficient de mari pentru ca lichidul fixator să aibă un volum de 2-10 ori mai mare decât volumul piesei. Durata fixării: Fixarea este un fenomen progresiv, regiunile profunde ale unor piese fiind fixate mai târziu decât cele superficiale. Fixarea durează mai mult sau mai puţin în funcţie de mărimea piesei, deoarece prelungirea ei poate determina producerea unor alterări ale ţesuturilor. Durata fixării se apreciază în funcţie de natura fixatorului, grosimea piesei, structura sa şi temperatura la care se face fixarea. Formolul permite păstrarea piesei în lichidul fixator pe termen nedeterminat. Pentru ca fragmentele de organe să fie fixate bine, este nevoie de minimum 24 ore. Concentraţia formolului pentru fixare este de 10%. Spălarea probelor ţinute în substanţa fixatoare opreşte fixarea prin îndepărtarea fixatorului; se face cu apă de robinet curgătoare timp de 5-6 ore.
2. ORIENTAREA MACROSCOPICĂ
Fragmentele de organe prelevate de la cadavre vor fi examinate de către medicul anatomopatolog care va alege unul sau mai multe fragmente din zonele caracteristice ale acestora. Fragmentele de organe se orientează de obicei după ce acestea au fost bine fixate. Fragmentele de organe se pun în casete de plastic, casetele fiind numerotate cu număr intern al laboratorului, iar restul fragmentelor rămase după orientare se păstrează la rezervă în borcane cu capac închise etanş, etichetate cu numărul autopsiei şi data efectuării acesteia.
3. PROCESAREA
Casetele de plastic ce conţin fragmentele de organe se pun într-un coşuleţ perforat care este trecut prin recipiente care conţin reactivii necesari procesării ţesuturilor. Procesarea ţesuturilor prezintă următorii timpi:
- DESHIDRATARE
- CLARIFICARE
- IMPREGNARE CU PARAFINA
4. INCLUDEREA
Este operaţiunea prin care se creează condiţii pentru secţionarea în secţiuni subţiri, plane, transparente. După scoaterea casetelor astfel prelucrate se face includerea propriu-zisă la parafină. Piesa se pune într-o tăviţă metalică (mold) şi apoi se toarnă parafină topită la 61 °C. Când se răcesc complet blocurile se scot din tăviţe şi astfel obţinute vor fi folosite la secţionat. Parafina folosită este parafină histologică cu punct de topire 56-58 °C.
5. SECŢIONAREA LA MICROTOMUL DE PARAFINĂ
Microtomul este un aparat absolut necesar unui laborator de histopatologie. Cu ajutorul lui se secţionează blocurile de parafină ce conţin fragmente de organe, în secţiuni foarte subţiri (3-5 microni). Blocul propriu-zis (caseta) se fixează paralel cu lama de unică folosinţă, aşezată într-un dispozitiv metalic şi cu ajutorul unei manete se apropie blocul de lamă. Se nivelează blocul, tăindu-se câteva secţiuni de 15-20 microni. Se reglează apoi microtomul pe secţiuni mai mici (3-5 microni). Secţiunile astfel obţinute se întind bine pe o platina caldă. Întinderea se face cu ajutorul acelor histologice. După secţionare, secţiunile întinse se fixează pe lame de sticlă unse cu albumina Mayer şi apoi se usucă la termostat.
6. COLORAREA SECŢIUNILOR COLORAŢII UZUALE: Coloraţia HEMATOXILINA-EOZINA
7. MONTAREA LAMELOR
După ce secţiunile pe lamă sunt clarificate în benzen sau toluen, se şterg bine, se picură balsam de Canada sau mediu de montare sintetic pe secţiune cu ajutorul unei baghete de sticlă, se aplică o lamelă peste sectiune, se apasă uşor cu vârful unui bisturiu, se scot bulele de aer (dacă sunt între preparat şi lamelă) şi apoi lamele. După aceea se aleg martorii obţinuţi tot din aceleaşi secţiuni şi se numerotează cu numărul intern al cazului. Lamele se pun pe tăviţă, pentru fiecare caz în parte, se adaugă adresa de solicitare şi se predau medicului pentru citire.
8. EXAMINAREA LA MICROSCOP A PREPARATELOR HISTOPATOLOGICE, ELABORAREA DIAGNOSTICULUI HISTOPATOLOGIC ŞI REDACTAREA LA CALCULATOR A REZULTATULUI HISTOPATOLOGIC
Sunt efectuate de către medicul anatomopatolog.
2/22/2012